October 3, 2018

DECLARAŢIA DESPRE BAZELE UNIRII DEMOCRATICE A SERBIEI ŞI VOIVODINEI ÎN REPUBLICA FEDERALĂ SERBIA

Cea de-a Patra Convenţia Voivodineană

care a avut loc la Novi Sad, în data de 1 aprilie 2012 – la ale cărei lucrări au participat reprezentanţii partidelor regionale și etnice din Voivodina și ai altor partide politice și organizaţii nonguvernamentale de orientare europeană, reprezentanţii renumiţi ai tuturor popoarelor și comunităţilor naţionale care trăiesc de secole întregi în Voivodina și în regiunile geoistorice voivodinene Bačka, Banat și Srem, academicieni din Voivodina și alte personalităţi de orientare voivodineană confirmată, reprezentanţi ai domeniului știinţei, învăţământului, culturii, mass-mediei, economiei și altor sectoare din viaţa publică și politică – convocată sub sloganul,,Noua iniţiativă constituţională voivodineană”,

 

Adoptă prin aclamaţie
DECLARAŢIA
DESPRE BAZELE UNIRII DEMOCRATICE A SERBIEI ŞI
VOIVODINEI ÎN REPUBLICA FEDERALĂ SERBIA

 

I

 

Ca reprezentanţi legitimi ai acelei Voivodine democratice esenţiale care consideră:

– că Republica Serbia – mai ales după schimbările politice care au început la sfârșitul anilor optzeci, încoronate cu actuala Constituţie – a autodeterminat o societate politică și constituţională neconsolidată, divizată printr-un șir de opinii divergente și tensiuni, ce nu puteau fi depășite în cadrul unui sistem politic unitar-centralist și al actualei orânduiri constituţionale; că acest stat Serbia se află de lungă vreme într-un conflict permanent cu el însuși, cu Kosovo, care a devenit independent recent, și Voivodina, drept entitate specifică, cu unele comunităţi etnice în cadrul fiinţei sale complexe, și – în pofida progreselor pozitive recente – cu vecinii săi, cu mediul european, precum și cu comunitatea internaţională;

– că actuala Constituţie a Republicii Serbia este un generator important și expresia deplină a crizei – profunde și dezastruoase – economice, politice, sociale și morale;

– că cetăţenii și cetăţenele Voivodinei multietnice au spus un NU plebiscitar printr-o majoritate convingătoare – Constituţiei în vigoare la referendumul din preajma adoptării acesteia, fapt care face ca această Constituţie să fie contestabilă din aspect politic și nelegitimă. Aceasta acordă credibilitate plebiscitară și democratică, precum și legitimitate politică atitudinilor Primei, Celei de-a Doua și Celei de-a Treia Convenţii Voivodinene și eforturilor acestora pentru adoptarea unei constituţii noi, care trebuie să fie acceptată plebisticar pe întreg teritoriu al statului Serbia;

– că ieșirea din criza profundă și generală și din impasul istoric în care se află societatea noastră de lungă vreme necesită o discontinuitate totală cu politica de mare stat centralist și cu ideologia Serbiei bazate pe Memorandum, precum și reforme politice, democratice radicale, modificări constituţionale temeinice și debarasarea cât mai grabnică de Constituţia în vigoare;

– că elita politică guvernatoare și conducătorii actuali ai ţării sunt obligaţi să facă reforme constituţionale radicale, inclusiv recunoașterea drepturilor constituţionale istorice confirmate ale Voivodinei, anulate în mod forţat, prin atitudinile, ignorate până în ale Contractului O.D.S. cu poporul din 2000, ale Conferinţei de la Londra din 1992, câteva rezoluţii clar definite ale Parlamentului European de la Strasbourg, precum și atitudinile Comisiei Veneţiene privind actuala Constituţie;

– că nu numai în Voivodina, ci și în Serbia însăși, apar forţe politice care – în numele cerinţei de descentralizare radicală, regionalizare și îmbunătăţire a statutului constituţional al cetăţenilor și oamenilor muncii – în mod tot mai convigător cer modificarea acestei Constituţii, condiţii în care aceste schimbări devin politic inevitabile și istoric necesare;

– că interesul pe termen lung existent, al tuturor cetăţenilor și cetăţenelor – aparţinători ai poporului sârb sau ai altor popoare și comunităţi naţionale, din Serbia și din Voivodina, două regiuni geoistorice specifice și incontestabile și două entităţi constitutive autentice care, factic, alcătuiesc Republica Serbia actuală – este ca și după dezmembrarea RFSI și a dispariţiei RFI și a Comunităţii de Stat a Serbiei și Muntenegrului să trăiască într-un stat comun, complex, federal, modern, democratic și secular, cu formă republicană, în care se unesc benevol, prin voinţa exprimată în mod plebiscitar;

– că prin noul acord istoric al reprezentanţilor legitimi ai entităţilor constitutive actuale – Voivodina și Serbia – despre autoconstituirea lor ca unităţi federale și asocierea benevolă în comunitatea de stat comună și complexă – Republica Federală Serbia – pe baza principiului egalităţii constituţionale complete și a principiilor federalismului, corespunzător caracteristicilor istorico-politice și civilizatorice și drepturilor constitutive, respectiv specificulului celor două entităţi constitutive, confirmate dar diferite, se realizează în întregime drepturile istorice ale Voivodinei și Serbiei, câștigate și incontestabile, interesele istorice, mai ales ale poporului sârb, dar și ale popoarelor minoritare și comunităţilor etnice care trăiesc aci de secole, ca pe baze puternice să creeze un stat federativ comun, care aparţine în mod egal tuturor cetăţenilor, pentru că în cadrul acestuia toţi sunt egali.

– că asigurarea și întemeierea constituţională a vieţii comune sunt posibile doar pe baza acestui nou acord istoric, adică – pe baza Chartei privind unirea Voivodinei și Serbiei într-un stat comun și complex – Republica Federală Serbia, stabilit în comun și adoptat de reprezentanţii legitimi ai ambelor entităţi constitutive.

În conformitate cu aceste concepţii, suntem convinși că – în platforma pe care o propunem prin această Declaraţie – Serbia de astăzi, unitar-centralistă se poate transforma cu succes într-o ţară modernă, europeană, cu adevărat democrată, stabilă și prosperă și poate deveni factorul stabilităţii, un garant de bază al păcii și purtătorul dezvoltării, atât în Balcani, în regiunea Subdunăreană și în Europa de Sud-Est, dar și în Europa contemporană ca întreg.

 

II

 

În numele Voivodinei pe care o reprezintă participanţii la această Convenţie, suntem de acord și propunem ca prin Charta – adoptată în comun cu reprezentanţii legitimi ai Serbiei ca entitate constitutivă – să stabilim următoarele atitudini și principii politice importante, drept presupuneri și bază pe care trebuie să fie clădit statul comun:

– Voivodina recunoaște, ca moștenire incontestabilă istorică și drept inalienabil, dreptul Serbiei la statalitate, suveranitate și subiectivism internaţional- de drept, precum și faptul că Serbia – în interesul comun al tuturor, dar mai ales al poporului sârb – iar prin actul unirii transferă atribuţiile sale asupra statutului comun – Republica Federală Serbia (RFS), ai căror cetăţeni sunt toţi cetăţenii și cetăţenele, din ambele entităţi constitutive. În statul comun federal, Serbia este unitate federală cu statut de republică, care se constituie în conformitate cu tradiţia statalităţii și subiectivitatea internaţională-de drept confirmată, iar Voivodina – care nu are această tradiţie a statalităţii – în statul comun este unitate federală cu statut de republică, care se constituie în conformitate cu specificurile istorice, geopolitice și alte caracteristici, cu drept la constituţie proprie, putere legislativă, executivă și judiciară și gestionarea averii proprii, veniturilor din izvoare și cu toate izvoarele naturale și obţine prin muncă pe teritoriul ei și cu garanţii constituţionale referitoare la exercitarea drepturilor umane, minoritare, de muncă și sociale pentru toţi cetăţenii, după cele mai înalte criterii internaţionale;

– Serbia recunoaște dreptul istoric al Voivodinei la statutul de componentă a statului comun și unitate federală specifică, ceea ce subînţelege dreptul incontestabil al cetăţenilor și popoarelor care trăiesc în Voivodina, ca în Voivodina federală să realizeze drepturile lor suverane, în afară de cele pe care ei le transferă asupra statului federal. Ea – ca moșteniri istorice incontestabile și un specific politic al Voivodinei – recunoaște incontestabil și inconsumabil dreptul politic al Voivodinei la subiectivitate politică, identitată regională europeană și dreptul la constituţie ca act constitutiv propriu;

– principiile de bază, pe care vor fi întemeiate Constituţia Republicii Federale Serbia și constituţiile entităţilor federale, sunt acele principii pe care se întemeiază constituţiile celui mai mare număr de state europene moderne. Acestea sunt: principiile guvernării dreptului, a statului de drept și societăţii civile; principiile democraţiei parlamentare și departizării consecvente a guvernării statului, precum și a celorlalte afaceri publice; principiile secularităţii, împărţirii consecvente a puterii, subsidiarităţii, descentralizării constituţionale radical și regionalizării și respectării depline a drepturilor de cetăţeni umane, individuale și collective, și a drepturilor moderne pe baza muncii;

– statul federal, în competenţa sa exclusivă, are funcţii originare care sunt atribuţiile fiecărui stat suveran recunoscut pe plan internaţional: administrează și asigură frontierele și integritatea teritorială; relaţiile internaţionale și politica externă; apărarea și siguranţa; cetăţenia; libertăţile, drepturile și datoriile omului și cetăţeanului; trecerea frontierelor, traficul de mărfuri și statutul străinilor; bazele sistemului economic și relaţiilor, relaţiile de proprietate și obligaţiuni, piaţa, statutul întreprinderilor și antreprenorilor; sistemul monetar, valutar, comercial extern și bancar; regimul vamal și de impozite; bazele dezvoltării regionale și știinţifico- tehnologice și dezvoltarea sistemelor tehnic-tehnologice mari, a regimului de ape atmosferice, păstrării și protejării mediului natural; siguranţa în trafic, bazele asigurării sociale și rapoartelor de muncă; protecţia sănătăţii; producţia și traficul de medicamente, armament, materiale otrăvitoare și inflamabile; relaţiile în cadrul statului federal, organizarea acestuia și finanţarea.

 

Unele domenii, care nu sunt în competenţa statului federal, întemeiate pe interesul comun al unităţilor federale și opţiunilor acestora, pot fi, prin încredinţare, orânduite prin legea federală și alte acte ale statului federal. Acestea se referă îndeosebi la problemele din domeniul orânduirii unice a sistemului economic, strategiile dezvoltării economice, planificării spaţiului, la dezvoltarea infrastructurii și alte probleme de interes comun, vital și durabil.

 

Prin Constituţia statului federal va fi definit conţinutul fiecărei dintre aceste funcţii, precum și modul în care se va hotărî despre legi și alte acte adoptate de Adunarea Federală bicamerală, alcătuită din Consiliul Cetăţenilor și Consiliul Unităţilor Federale, Guvern și/sau alte organe ale statului federal, precum un mod de alegere și structură a acestor organe care asigură participarea egală a unităţilor federale în activitatea lor și responsabilitate egală a unităţilor federale pentru funcţionarea statului comun.

 

Statul federal are avere proprie și izvoare autonome de venituri, în conformitate cu funcţiile sale. Curtea Constituţională Federală asigură realizarea consecventă a Constituţiei federale și constituţionalitatea legilor și a altor acte ale statului federal, precum și conformarea actelor unităţilor federale cu Constituţia federală, în timp ce Curtea Supremă Federalã rezolvă în ultimă instanţă procesele care se referă la realizarea principiilor federale, dar se ocupă și de conformarea practicii judiciare pe teritoriul întreg al statulul federal.

 

Statul federal are stema, drapelul și imnul său.

 

Orașul Belgrad, capitală a statului federal, are statutul unui district definit specific constituţional;

– unităţile federale, prin constituţiile și legile lor, orânduiesc în mod independent și în conformitate cu specificurile lor, acele domenii care nu sunt în competenţa statului federal: hotăresc în privinţa stemei proprii și drapelului, statutului capitalelor; orânduiesc organizarea instituţională a unităţilor federale și organizarea teritorială a puterii în cadrul acestora, aplicând în mod consecvent principiul descentralizării și regionalizării; orânduiesc în ansamblu relaţiile dintre regiuni, subregiuni și comune. Pe lângă aceasta, pe baza principiilor subsidiarităţii, ele asigură realizarea drepturilor umane individuale și colective, definite prin Constituţia federală și proprie, poziţia oamenilor muncii și drepturilor sociale, apoi orânduiesc organizarea justiţiei, inclusive Tribunalul Constituţional, care asigură aplicarea Constituţiei proprii și constituţionalitatea legilor și altor reglementări pe care le adoptă organismele unităţilor federale.

 

Unităţile federale dispun de averea proprie și izvoarele fiscale de venituri și sunt responsabile de întreaga dezvoltare socială și economică și dezvoltarea tuturor izvoarelor naturale și de altă natură pe teritoriul lor.

 

În conformitate cu consensul stabilit prin bazele politicii externe federale, unităţile federale realizează toate forme de colaborare internaţională și încheie acele acorduri internaţionale care nu includ subiectivitate internaţională de drept.

 

Ambele unităţi federale sunt responsabile în mod egal de funcţionarea armonică și eficace a statului federal, a instituţiilor și organelor acestuia.

 

Respectând atitudinile prezentate, abordările și principiile, în conformitate cu specificurile proprii, fiecare unitate federală adoptă constituţia sa în adunarea sa constituentă, iar Constituţia statului federal este adoptată de Adunarea constituentă aleasă în acel mod și pe baza unui proces, conform Chartei:

 

Cea de-a Patra Convenţie Voivodineană, urmând principiile politice ale celor trei convenţii voivodinene precedente, consideră că Voivodina federală – ca entitate constitutivă egală din aspect constituţional și al statutului cu Serbia federală – trebuie definită ca Republica federală a cetăţenilor și cetăţenelor și popoarelor și comunităţilor naţionale din Voivodina, în care toate popoarele care trăiesc în interiorul ei sunt egale și consitutive, indiferent de numărul lor și toţi au dreptul la toate formele de autonomie etnică în conformitate cu Constituţia Voivodinei federale.

 

Prin această Constituţie trebuie definit statutul regiunilor sale tradiţionale: Bačka, Banat și Srem și principiile constituirii acestora, iar pe baza Legilor voivodinene privind regionalizarea trebuie stabilite condiţiile și modul de constituire a altor regiuni autoguvernatoare și a subregiunilor. Parlamentul multicameral – Adunarea Republicii Voivodina – pe care o alcătuiesc Consiliul Cetăţenilor, Consiliul Poporului și al Comunităţilor Naţionale și Consiliul regiunilor și comunelor, alege Președintele Republicii Voivodina, șefii Adunării și ai camerelor acesteia, precum și mandatarul pentru componenţa Guvernului Voivodinei, la propunerea căruia numește Guvernul, miniștri și alţi înalţi oficiali.

 

În conformitate cu competenţele sale, Adunarea și Guvernul Voivodinei deleagă, adică numesc reprezentanţii Voivodinei în corpurile reprezentantive și în alte instituţii constituţionale și organe ale statului federal.

 

III

 

Având în vedere că reformele constituţionale pentru care ne angajăm prin această Declaraţie subînţeleg reconstrucţia temeinică a statului Serbia existent și întreruperea radicală a practicii unitar-centralistă, de mai multe decenii, care, în primul rând Voivodinei, dar și Serbiei, a cauzat daune istorice pluristructurale și greu de reperat, considerăm că este foarte important ca prin Chartă, pe care o vor stabili în comun reprezentanţii Serbiei și Voivodinei, să fie dezbătute cu atenţie procedeele și să fie stabilite procedurile de aplicare a reformelor constituţionale, constituirea unităţilor federale și constituirea statutului federal comun Serbia, care va asigurat legitimitatea acestor reforme și eficacitate procedurală în procesul complex al aplicării acestora.

 

Sarcina de a stabili cu reprezentanţii Serbiei federale amănuntele acestei proceduri, iar propunerea Chartei în întregime, Cea de-a Patra Convenţie Voivodineană, în calitate de reprezentant al mișcării constituante a Voivodinei, o va încredinţa Consiliului de Coordonare, responsabil cu aplicarea acestei Declaraţii, pe care îl va numi printr– o decizie proprie aparte.

 

IV

 

Participanţii la Cea de-a Patra Convenţie Voivodineană, având în vedere starea conștiinţei elitei naţionale și relaţiile dintre forţele politice în Serbia actuală, sunt profund conștienţi de însemnătatea pe care o are încheierea unui acord istoric pe bazele pentru care pledează și pe variatele obstacole și rezistenţa în fiecare fază a realizării acestuia și a iniţiativei pe care o lansează, tot la fel cât de conștienţi sunt de necesitatea reformelor constituţionale pe care le cer și le propun.

 

Așadar, aducem clar la cunoștinţă că – pornind de la această Declaraţie și principiile pe care le conţine, propuneri și cereri – noi nu vom renunţa la lupta pentru realizarea grabnică a modificărilor constituţionale, pe bazele pe care le propunem.

 

Știm că unica, inevitabilă din aspect politic, dar și alternativa nedorită a acestei căi până la noua structură constituţională a ţării, propuse în acest mod și conformată în comun – fapt prin care și problema constituţională voivodineană definitiv, principial și raţional se soluţionează ca problemă politică internă de amploare – este instabilitatea politică durabilă și ameninţarea cu radicalizarea politică și internaţionalizarea inevitabilă a statutului constituţional al Voivodinei.

 

Pentru ca să împiedicăm aceasta, declarăm categoric că suntem de părere că – dacă nici la un an după alegerile din 2012 nu se ajunge la acordul istoric propus și stabilirea Chartei despre reformele politice și modificările constituţionale pe baza acestei Declaraţii – datoria noastră morală și politică, și dreptul nostru democratic legitim, este să iniţiem acţiunea cea mai de amploare pentru ca cetăţenii și cetăţenele din Voivodina să se pronunţe la referendum despre statutul constituţional al Voivodinei pe care îl doresc și ce stat acceptă.

 

Suntem convinși însă că forţele în creștere, emancipatoare, cu adevărat democrate și forţele politice europene din Serbia înţeleg că – fără debarasarea radicală de Constituţia centralistă în vigoare și cu practica partocrată tot mai dură în vârful Republicii – nu există nici perspectivă, nici bunăstare pentru cetăţeni și cetăţenele Serbiei ca întreg, și considerăm că lupta pentru schimbările constituţionale și democratice radicale intră în faza decisivă; adică – amânarea acestora ar prolonga și ar aprofunda, până la o agonie, criza generală în care seaflă de lungă vreme societatea noastră și ar provoca daune mari Voivodinei și Serbiei și tuturor cetăţenilor și popoarelor care trăiesc aci.

 

De aceea invităm aceste forţe din Voivodina și Serbia să ni se alăture în lupta pentru reformele constituţionale și democratice radicale, iar cetăţenii și cetăţenele privaţi de drepturi, jefuiţi, distruși și umiliţi ai Provinciei – să ne sprijine ferm în această luptă grea.

Dokumenta

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>